Februarie este a doua lună a anului în calendarul Gregorian. Este cea mai scurtă lună gregoriană, care are numai 28 sau 29 de zile. Luna are 29 de zile în anii bisecți; în ceilalți ani, luna februarie are 28 de zile.

Numele lunii februarie (latină: Februarius, onis = purificare, curățire) este legat de ritualul curățirii ce se făcea anual la 15 februarie, când. avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor și câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate și pământul era pregătit pentru însămânțările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăției subpământene Februs / Februus.

Februarie începe cu aceeași zi a săptămânii ca Martie și Noiembrie într-un an obișnuit și ca August într-un an bisect.

Grecii numeau luna februarie Anthesterion. În România, luna februarie, popular, se numește Făurar. Cunoscută în trecut și ca „luna lupilor”, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. „Făurar” reprezenta pregătirea fierarilor pentru primăvară, ascuțirea plugurilor, făurirea potcoavelor noi pentru cai, dar și a altor unelte.

Februarie, deși considerată capricioasă și aprigă, este o  lună plină de sărbători și superstiții care prevestesc vremea. Bunul mers al casei și dragostea sunt și ele legate de cea de a doua lună din an.

Sărbători și obiceiuri în luna Februarie

La 1 februarie se sărbătorește Trif cel Nebun (Trifonul), patronul omizilor, al tuturor insectelor periculoase pentru recolte (lăcuste în special). Ziua lui Trif trebuie ținută ca să nu se înmulțească omizile care distrug livezile. În această zi începe și Anul Nou Viticol.

În unele zone ale țării, pe 1 februarie, bărbații stropesc pomii și îi udă cu „apă neîncepută”, luată în zori din fântâni sau de la izvor, și apoi sfințită de preot, ca să dea rod. De asemenea, sunt aprinse ruguri în livezi, focul simbolizând invocarea soarelui, dar și cu scop pragmatic, pentru a alunga dăunătorii (omizi, insecte, mucegai) prin fumul produs. „Scuturatul pomilor” este o altă îndeletnicire ancestrală, prin lovirea lor simbolică cu toporul și amenințarea: „Măi, pomule, face-i roade, că de nu, eu te tai!”. Ca răspuns al pomului, un copil rostește: „Lasă-mă, iartă-mă, nu mă lovi, nu mă tăia, c-oi înflori și-oi rodi, când vremea mi-a veni și de noroc ți-oi fi!”.

2 februarie. Este ziua în care se spune că poți prevesti cum va fi anul. Întâmpinarea Domnului sau „Stretenia” e momentul în care „se întâmpină” iarna cu primăvara. Anul va fi bun, dacă vremea este frumoasă și dacă ursul își strică bârlogul și iese din hibernare.

La 10 februarie se sărbătorește Sfântul Haralambie, care ținea ciuma legată cu un lanț, iar când oamenii își pierdeau credința sau se înmulțeau prea mult, îi dădea drumul pe pământ. Dacă în ziua aceea era vreme urâtă sau ploua, se credea că va ploua încă alte 40 de zile. Se mai spune că atunci când Dumnezeu a împărțit pravila pentru fiecare sfânt, Haralambie a ajuns ultimul. De aceea, el a primit ce a mai rămas, o cățea legată cu un lanț din aur. Pentru că el a fost păstor, este considerat apărătorul vitelor. Nu se lucrează în ziua de Haralambie, singura îndeletnicire permisă fiind scărmănatul lânii.

24 februarie – Dragobetele. Făcând parte și ea din mitologia românească, echivalent al lui Eros din cea greacă, sau a lui Cupidon, din cea latină, Dragobetele este sărbătoarea autohtonă a dragostei. Sărbătoarea se mai numește și „Cap de Primăvară”, iar în unele legende, Dragobetele este considerat fiul Babei Dochia. Pe 24 februarie păsările se împerechează și își construiesc cuiburi, iar tinerii merg prin păduri ca să culeagă flori de primăvară și să adune apa din zăpadă pe care o mai găsesc pe jos.

29 februarie. Apare în calendar doar o data la 4 ani, în anul pe care îl numim an bisect. Această ciudățenie, în comparație cu celelalte 11 luni care au fie 30, fie 31 de zile, a fost convenită acum peste 2000 de ani. Pentru că anotimpurile din calendar nu mai corespundeau cu fenomenele naturale, aceasta a fost o soluție a lui Julius Caesar, autorul calendarului iulian, în anul 46 înainte de Cristos.

Sursa: diverse articole internet

Sursa foto: aici

Vă invităm cu mare drag să ne rămâneți alături și în luna februarie și în tot anul 2021 și vă așteptăm să ne vizitați pe www.casarte.ro, unde veți găsi cele mai frumoase decorațiuni textile pentru casă, de care să vă puteți bucura fie pentru voi, fie pentru cadouri pentru cei dragi vouă.

Vă invităm să alegeți dintr-o gamă variată de lenjerii de pat pentru copii, cuverturi pentru copii, huse de protecție pentru canapele, cuverturi, lenjerii de pat etc.

În plus, la cererea voastră – pentru că noi ținem întotdeauna cont de cerințele clienților noștri, am prelungit campania Winter Sales de la #Casarte până la sfârșitul lunii februarie 2021, astfel încât aveți încă o lună la dispoziție pentru a vă bucura de reduceri foarte mari ale prețurilor tuturor produselor #Casarte.

Vă dorim o lună februarie magică!